Izbucul de gunoaie

Alpinistii din Stei si Beius vor sa trimita la Discovery Channel un film documentar despre cum o pestera unicat in Romania a ajuns groapa de gunoi a localnicilor. Ca sa se minuneze lumea intreaga de ce sunt in stare bihorenii

Izbucul de gunoaie

Pelerinajul religios care aduce in fiecare an mii de credinciosi la slujba de Sfanta Marie de la Manastirea Izbuc, din comuna bihoreana Carpinet, si-a produs efecte nedorite. Ultimii cinci ani au insemnat infestarea zonei cu tone de gunoaie lasate de turistii aflati in trecere pe aici. Primaria locala ridica din umeri, iar localnicii arunca cautaturi strambe atunci cand aud de taxa de salubrizare: „Da cand lumea n-o pomenita nime ase ceva p’aci“. Satenii cartesc pentru ca nu par deloc deranjati de pelerinii care-si lasa gunoaiele pe unde apuca. Doar, la randu-le, si ei fac la fel. Deseurile menajere din gospodariile comunei au inundat cu mizerii o pestera unicat in Romania.


Primaria Carpinet se confrunta cu doua probleme majore de mediu cauzate pe de o parte de turistii care-si lasa deseurile in zona Izbuc de Sfanta Marie, dar mai ales de satenii care folosesc avenul Campeneasa ca si groapa de gunoi.

Pestera unica, innecata in flacoane

Problemele la Izbuc si Campeneasa nu dureaza de azi, de ieri, ci de ani de zile. Sarbatoarea religioasa din jurul izbucului de la Calugari e insotita de miile de turisti care, dupa ce-si strang corturile, lasa in urma lor mormane de gunoaie. Viceprimarul Remus Matiuta sustine, insa, ca Primaria Carpinet, de care tin ambele sate, s-a pregatit pentru acest an. „La 23 iulie s-a luat o hotarare in Consiliul Local pentru incetarea contractului cu firma de salubrizare Remtim, care aduna gunoiul doar din satele de jos. Pana la Sfanta Marie, vom scoate la licitatie serviciul de salubrizare cu conditia clara de a se prelua deseurile si din satele Izbuc si Calugari“, spera viceprimarul. O problema grava si care pare sa fi ramas in impas este curatarea si stoparea deversarii de mizerii in avenul Campeneasa. Comisarul-sef al Garzii de Mediu Bihor, Gheorghe Ratiu, a avertizat ca va mai efectua un control zilele acestea, iar daca pestera nu va fi curatata pana atunci, Primaria Vascau risca o amenda de pana la 100.000 de lei. „Primaria Vascau a facut o adresa catre Consiliul Judetean Bihor, in 2007, pentru a obtine finantare pentru curatarea pesterii, insa nu au fost alocate fondurile necesare. In noiembrie 2007, Garda de Mediu Bihor a efectuat un control la Primaria din Vascau si a constat ca erau facute adresele de solicitare pentru finantare“, a declarat comisarul-sef al Garzii de Mediu Bihor, Gheorghe Ratiu.

Ioan Buzlea, adjunct al Garzii de Mediu Bihor, nuanteaza situatia: „Intelegem ca e o noua conducere la Primarie, astfel ca i-am dat un ragaz pentru a gasi solutii de rezolvare a problemei. Daca le aplicam amenzi grele nu facem decat sa le diminuam resursele financiare. Vom verifica daca au facut progrese, caz in care vom stabili pasii urmatori. Insa daca e vorba de rea-vointa sau indolenta, vom aplica amenzi drastice“.

Viceprimarul Carpinetului, Remus Matiuta, apara administratia locala declarand: „Anul trecut am montat un gratar la pestera, pe care l-a vazut si domnul Gheorghe Ratiu. Insa l-a furat un rau-voitor astfel ca am hotarat sa punem altul pe care sa-l ancoram in stanca“.

Potential turistic distrus

In ceea ce priveste curatarea pesterii inecate in gunoaie, comuna Carpinet nu pare sa aiba resurse financiare in timp ce orasul Vascau si Consiliul Judetean Bihor stau in expectativa. Aceasta desi presedintele Federatiei Romane de Speologie, Viorel Lascu, a declarat ca a facut in urma cu un an o cerere de finantare catre Consiliului Local Vascau si catre Consiliul Judetean Bihor. „Operatiunea de curatare a deseurilor ar costa cam 10.000 de lei, pentru asigurarea stricta a echipamentului si efortului uman, fara niciun profit. Este vorba de o pestera de clasa «B», care este in sarcina Agentiei de Protectie a Mediului cata vreme nu are un custode. Orasul Vascau are si el responsabilitati, pentru ca este in teritoriul sau administrativ. In plus, avenul Campeneasa e in legatura cu valorosul izbuc de la Calugari, unicul izbuc intermitent din Romania si printre putine de acest tip din Europa. Oriunde in lumea civilizata, o pestera de nivelul celei de la Campeneasa ar fi un obiect de atractie turistica, nu groapa de gunoi a comunei“, aprecieaza Viorel Lascu.

Zgarciti la salubrizare

In timp ce autoritatile isi paseaza intre ele problema, avenul Campeneasa, gazda celei mai inalte cascade subterane permanente din Romania, se ineaca in gunoaie. Tone de ambalaje din plastic, resturi menajere si mizerii cresc in straturi de la baza avenului. De ani de zile satenii din zbuc si Calugari folosesc Paraul Tarinii pe post de groapa de gunoi, a carui apa varsa deseurile in aven.

In replica, Ion Lolea, reprezentantul filialei Stei a firmei de salubritate Retim, sustinea urmatoarele: „In 2001, s-a miscat ceva, dar a murit toata treaba. N-am reusit sa facem contract decat cu vreo sapte gospodarii, dar pentru acestea n-am ce face. Nu puteam sa mergem cu masina cu o capacitate de 30 de metri cubi ca sa colectez 3-4 kg de gunoi“. Ca urmare, contractul cu Remtim a cazut iar Carpinetul trebuie sa-si gaseasca o noua firma de salubrizare. Un argument favorabil invocat acum de viceprimarul Matiuta este starea imbunatatita a drumurilor spre Calugari si Izbuc. Dar a aparut si un neajuns. „Dupa ce i-am lamurit, cat de cat, pe sateni sa nu-si mai arunce gunoaiele aiurea, a aparut acum iarasi pauza aceasta privind preluarea deseurilor astfel ca va trebui iarasi sa ducem munca de convingere. Fiindca, stiti cum sunt oamenii...“, mai spune Matiuta.

Pana pe Discovery Channel...

Dezastrul ecologic din avenul Campeneasa a fost descoperit de tineri ecologisti-alpinisti din Beius si Stei, care au facut si un film documentar in ideea de a sensibiliza localnicii. „La proiectii, i-am invitat in 2007 si pe reprezentantii primariilor din zona, dar n-a venit nimeni“, a declarat Lucian Frentiu, membru al Centrului de Protectie a Mediului din Beius, Clubul Speologic Speodava Stei si Salvamont Bihor. Lucian Frentiu a explicat ca in interiorul pesterii se afla o cascada inalta de 45 de metri, catalogata drept cea mai mare cadere permanenta de apa, subterana, din tara. „Galeriile au o lungime totala de 1,2 km. Galeria activa prin care trece apa se termina cu un sifon, un loc ingust unde se aduna deseurile. In acest loc, stratul de gunoaie depaseste doi metri. Focarele sunt la baza cascadei si in capatul galeriei. Insa deseurile sunt raspandite prin toata pestera, chiar si pe tavan, la 10 metri inaltime“, explica Frentiu. Grosimea stratului de pet-uri este atat de mare incat alpinistii s-au scufundat efectiv in mormanul de flacoane. Daca autoritatile nu vor dovedi ca vor cu adevarat sa puna umarul la ecologizarea avenului, realizatorii filmului spun ca il vor trimite la canalul de televiziune Discovery. Ca sa ne vada toti de ce suntem in stare.